Episodul revocării dnei Kövesi de la DNA nu a avut doar efecte instituţionale asupra legilor justiţiei sau asupra relaţiilor dintre Preşedinte, CCR şi Parlament. A mai avut şi un efect foarte personal asupra dnei Kövesi. În acest episod, în mod excepţional (şi, posibil, singular), ne concentrăm mai mult asupra persoanei—răspundem, astfel, curiozităţii unei părţi din publicul nostru. Însă discuţia noastră este bine ancorată în sistemul instituţional al parchetelor din România, aşa încât podcastul acesta nu face dezvăluiri, nu aduce acuze. Explicăm simplu şi logic (sperăm noi), de ce era firesc ca dna Kövesi să fie păstrată în aparatul central al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia Procurorului General.

Spre finalul acestui podcast, facem referire la viitoarea instituţie a Procurorului (sau Parchetului) European pentru investigarea infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene. Deocamdată, doar 20 dintre statele membre s-au angajat în proiectul instituţional EPPO—Marea Britanie este absentă, pe motiv de Brexit; Danemarca a optat să nu participe deloc; Irlanda, Malta, Olanda, Polonia, Suedia şi Ungaria s-ar putea alătura în viitor. În privinţa EPPO, cele mai importante decizii ale Ministerului Justiţiei de la noi au fost comunicate în februarie 2016martiemaiiunie şi octombrie 2017, respectiv ianuarie şi iunie 2018. Din februarie 2018, există chiar şi un proiect de lege dedicat acestui subiect.

Legat de problemele procurorilor români, te-ar mai putea interesa podcasturile noastre despre Raportul GRECOprotocoalele secrete ori legile justiţiei, dar şi interviurile mai vechi despre sfera justiţiei şi chiar despre procurori.

Acest podcast cuprinde declaraţii ale dlui Augustin Lazăr, Procurorul General al României [link]. Sursa foto: [arhivă personală].

 Editor coordonator: Paul Chioveanu. Comentatori: Paul Chioveanu şi Codru Vrabie. Episod înregistrat în data de 17 iulie 2018. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *