Category :

În urmă cu vreo lună de zile, stăteam de vorbă cu Daniel, la o cafea. Din una-n alta, am ajuns să vorbim şi despre administraţia Bucureştiului. În cele din urmă, am combinat o poveste ştiută de el, din Danemarca, şi una ştiută de mine, din Bulgaria, pentru a sugera că Bucureştiul şi-ar putea administra străzile mult mai bine decât o face acum. Se spune că omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car, motiv pentru care punem în dezbatere o idee privind voucherele pentru deszăpezire!

Să presupunem că fiecare bloc din capitală ar primi câte un voucher pentru cumpărarea unui utilaj de deszăpezire. Le ştiţi cum arată, ca un mini-tractoraş cu două roţi, o lamă şi o freză (există și varianta cu patru roți și cu perie, cum a văzut Daniel în Danemarca, dar e mai scumpă); au un motor pe benzină, dar cu pornire electrică; dimensiunile nu-s mai mari de 1m x 1m x 1m, iar costul n-ar trebui să depăşească €1.000/bucată. Asociaţia de proprietari a fiecărui bloc ar urma să primească un voucherde €500 pentru achiziţionarea unui astfel de utilaj, urmând ca restul banilor să-l adune de la proprietari; alternativ, 2-3 asociaţii de proprietari de la blocuri învecinate şi-ar putea cumpăra un singur utilaj, eventual mai mare, folosind mai multe vouchere.

Întrucât Bucureştiul are vreo 13.000 de asociaţii de proprietari, suma de cheltuit pentru aceste vouchere (vreo €6 milioane) poate părea cam mare. Dar beneficiile ar fi enorme, pentru că trotuarele din jurul blocurilor ar urma să fie curăţate de zăpadă, după orice ninsoare, aproape imediat! Prin contribuţia voluntară a locatarilor sau prin oamenii angajaţi de asociaţiile de proprietari. Atât în beneficiul lor, cât şi în beneficiul nostru—ba chiar şi în beneficiul politic al primarilor aleşi, pentru că oamenii ar vedea, dintr-o dată, că circulă mai uşor pe timp de iarnă, respectiv că primarii nu-s preocupaţi doar de fluidizarea traficului.

Cam pe-aici se termină povestea ştiută de Daniel din Danemarca, unde primăriile încurajează asociaţiile de proprietari să-şi cumpere astfel de utilaje şi să le folosească, aplicând şi amenzi usturătoare în caz contrar. În Bulgaria, există o legendă conform căreia un antreprenor a făcut bani frumoşi într-o situaţie similară: pe când s-a introdus legea împotriva fumatului în spaţiile publice, omul ăsta ar fi vândut către toate lanţurile de benzinării şi către toate lanţurile hoteliere acele «umbrele de căldură» care se pun pe terasă, pentru ca fumătorii să nu se ude în ploaie şi să nu dârdâie în frig, atunci când ies la ţigară.

Adică n-ar fi nicio problemă dacă un antreprenor român ar aduce în ţară mini-utilaje de deszăpezit şi-ar avea o înţelegere cu asociaţia primarilor de municipii, pentru ca voucherele despre care discutam mai sus să fie generalizate în toate marile oraşe ale ţării. Sigur că el ar câştiga mai mult din service şi training decât din vânzarea propriu-zisă, dar asta ar însemna un aport financiar la bugetul de stat. Sigur că el ar putea dona o parte din câştiguri către nişte partide politice, dar asta ar (putea) însemna o mai bună administrare a treburilor ţării. Cert este că, iarna, noi am circula mai în siguranţă pe trotuare.

Nu putem da cifre exacte despre câte străzi din Bucureşti ar putea beneficia de această «auto-deszăpezire» pe timp de iarnă, pentru că nu am găsit cifre relevante în PMUD. Dar, întrucât există vreo 13.000 de blocuri/asociaţii de proprietari, putem estima că ele ar putea deservi între ⅓ şi ½ dintre străzile mari şi între ⅕ şi ¼ dintre străzile mici ale oraşului, ceea ce ar fi un progres indiscutabil—ah, poate ar deszăpezi şi locurile de parcare aferente blocurilor. Comparativ cu alte proiecte ale Primăriei Municipiului Bucureşti, tu ce crezi, cheltuiala de €6 milioane sugerată aici ar putea fi susţinută de bugetul de €1,34 miliarde al oraşului? Analize despre bugetul Bucureștiului găseşti la ActiveWatch şi la Funky Citizens.

 Autor: Codru Vrabie. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *